Munții Făgăraș
decembrie 4, 2017

Munții Bucegi

Masivul Bucegi are forma unei potcoave deschisă spre sud, punctul de maximă altitudine fiind în partea nordică: Vârful Omu – 2505 m, iar centrul fiind traversat de râul Ialomița. Pe lângă cele două ramuri principale se mai desprind și alte culmi mai scurte și abrupte.

Partea sudică a masivului este mai cunoscută datorită accesului facil cu mașina, dar și a mijloacelor de transport pe cablu, spre deosebire de partea nordică, care deși nu beneficiază de aceeași notorietate este cu mult mai frumoasă și sălbatică. În această parte a masivului întâlnim și singurul lac natural din Bucegi – Lacul Țigănești, dar și numeroase văi înconjurate de stânci dantelate și păduri. Însă poziționarea Bucegilor între mai multe masive muntoase oferă priveliști frumoase din orice parte ai privi.

La altitudinea de 1800-2000 m s-a dezvoltat pe aproximativ 10 km o platformă de eroziune acoperită cu pajiști alpine (Platoul Bucegi). Ca acțiune a factorilor climatici asupra rocilor existente aici s-au format niște forme megalitice mai puțin obișnuite (Babele, Sfinxul, Ciupercile, Hermes, Zamolxe) în jurul cărora s-au născut mai multe legende și povești. Dintre acestea, cel mai impresionant este Sfinxul, situat la 2216 m altitudine. Asemănarea sa cu un cap uman este impresionantă, mai ales la dimensiunea sa (8 metri înălțime și 12 metri lățime).

Tot impresionantă este și Crucea Eroilor ce se înalță pe platforma de pe Șaua Mare a Caraimanului la altitudinea de 2291 m, fiind cel mai valoros monument montan din România. Crucea Eroilor are o înălțime de 33 de metri și este montată pe un soclu înalt de 7,5 m, din beton armat placat cu piatră, în forma unui trunchi de piramidă, în interiorul căruia un generator electric alimentează 120 de becuri de 500W fixate pe conturul crucii. Construcția realizată între 1926 și 1928, la inițiativa Reginei Maria este un omagiu adus ostașilor căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în timpul Războiului Mondial.

Din spatele Crucii priveliștea asupra orașului Bușteni și a Văii Prahovei este deosebită. Pe această parte a masivului indiferent dacă ai parte de cer senin sau de mare de nori, datorită pereților abrupți de stâncă priveliștea este una care te lasă fără răsuflare. Tot pe acești pereți abrupți de stâncă există aproximativ 250 de trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, cel mai celebru dintre acestea fiind Fisura Albastră (6B).

Dacă nu ești adeptul alpinismului sau al drumețiilor există diferite trasee de MTB pentru cicliști sau poți vizita cea mai cunoscută peșteră dintre cele 34 de peșteri ale masivului: Peștera Ialomița. Aceasta a fost săpată de pârâul Horoaba și de secole, la intrarea în peșteră au fost construite schituri și chilii din lemn. Tot în această parte se află și două lacuri de acumulare: Lacul Bolboci și Lacul Zănoaga.

În Bucegi se găsește una dintre cele mai frumoase cabane montane ale României, condițiile de cazare nu excelează, dar peisajul este de basm. Cabana Mălăești este situată la baza unei căldări glaciare la altitudinea de 1720 m și este accesibilă tot timpul anului, fiind punct de intersecție pentru mai multe trasee. În luna iunie, urcând de la Mălăiești spre Șaua Ţigăneşti, smirdarul oferă un spectacol deosebit deasupra Lacului Ţigăneşti. În Bucegi putem să întâlnim și alte flori protejate de lege: floarea de colț, sângele voinicului, bulbuci de munte, ghințura galbenă, cupele și ciurul zânelor. Fauna este cea specifică munților Carpați și este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță și capră neagră. Dintre păsări menționăm cocoșul de munte, găinușa de alun, șorecarul, fluturele de piatră și acvila de munte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *