Munții Bucegi
decembrie 3, 2017
Munții Piatra Mare
decembrie 5, 2017

Munții Făgăraș

Masivul Făgăraș este un lanț muntos ce se întinde de la est la vest pe o distanță de aproximativ 70 de km. Perpendicular, ca și cum cineva le-ar fi desenat cu rigla, apar culmi abrupte pe partea nordică și culmi lungi și domoale pe partea sudică, distanța de la nord la sud fiind de aproximativ 40 km. Munții Făgăraș au 107 piscuri de peste 2000 m, din care 8 vârfuri au o înălțime de peste 2500 m. Dintre acestea menționăm cele mai înalte 3 vârfuri din România: Vârful Moldoveanu – 2544 m, Vârful Negoiu – 2535 m și Vârful Viștea Mare – 2527 m.

În ciuda piscurilor cu altitudine mare, masivul oferă numeroase trasee de drumeție, cu diferite grade de dificultate. De exemplu, în numai două ore se poate ajunge de la Bâlea Lac la Vârful Vânătarea lui Buteanu – 2507 m. Este păcat însă să nu petreci mai multe zile în munții denumiți „Alpii Transilvaniei” de către Emmanuel de Martonne. Peisajele din acești munți sunt spectaculoase, iar acest fapt se datorează densității de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, dar și circurilor glaciale și lacurilor alpine situate la mari altitudini.

Cel mai cunoscut drum de acces către acest masiv este șoseaua DN 7C – Transfăgărășanul, un drum cu două benzi ce leagă Muntenia de Transilvania și străbate Munții Făgăraș. De la barajul Vidraru până la Cârțișoara drumul măsoară aproximativ 90 km.

În zonă mai pot fi vizitate Cetatea Poenari și Valea lui Stan. Cetatea Poenari a fost construită de Negru Vodă în secolul XIV, la altitudinea de 850 m, ca punct de observație deasupra văii. De locul acesta se leagă numeroase povești cu privire la pedepsele aplicate de domnitorul Vlad Țepeș (cel care a inspirat personajul Dracula al lui Bram Stoker). Cetatea a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1453 și are 5 turnuri de apărare. A mai fost folosită și ca temniță și visterie. Ca să ajungi la cetate trebuie să urci 1480 de trepte, dar merită să admiri de la înălțime peisajul ce se întinde de la Cheile Argeșului la Barajul Vidrarul și Munții Făgăraș.

Valea lui Stan este un traseu în circuit și este considerat printre cele mai frumoase trasee de chei din țară. Traseul te poartă prin porțiuni de stâncă și pereți verticali, marmite, scări, cascade și urcări prin pădure, ca apoi să se domolească în Poiana Călugărița. Aici este un bun popas pentru suflet și corp, ce urmează să te pregătească pentru ultima urcare și porțiune din traseu. Deși drumeția durează aproximativ 5 ore, datorită frumuseții peisajului nu simți când trece timpul.

În continuare, Transfăgărășanul trece prin fața hidrocentralei Vidraru amenajată pe cursul râului Argeș. În vârful muntelui Pleșa veghează barajul Vidraru Statuia lui Prometeu (Monumentul Electricității), înălțând fulgerul deasupra capului. Drumul urcă în serpentine l spectaculoase, trece pe lângă Cascada Capra, atingând altitudinea maximă de 2042 m în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea. Acest lac glacial are o lungime de aproximativ 360 m, 190 m lățime și o adâncime de 11 m. Este situat la altitudinea de 2034 m, ceea ce permite lacului ca iarna să se transformă în patinoar. În 2006 au fost inaugurate aici și o biserică și un hotel de gheață.

 

Drumul continuă în serpentine pe partea nordică, trecând prin apropierea Cascadei Bâlea, o cascadă de aproximativ 68 m, în 3 trepte, aflată la altitudinea de 1200 m. Transfăgărășanul este un drum impresionant, ce trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, rezultatul dislocării mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea. Tocmai această înfruntare a sălbăticiei munților a condus la faima lui peste hotare. Drumul ce aproape se contopește cu muntele și oferă priveliști de vis asupra văii, l-a fermecat și pe prezentatorul Top Gear – Jeremy Clarkson, care l-a numit „Cel mai grozav drum din lume”. În perioada 1 noiembrie – 30 iunie drumul este închis între kilometrul 104 (Piscul Negru) și km 130 (cabana Bâlea Cascada), întrucât este impracticabil pe timp de iarnă. Pentru accesul la Bâlea Lac se poate folosi telecabina.

În prezent, masivul Făgăraș face parte din Sit Natura 2000 „Munții Făgăraș”. Acest lucru se datorează vegetației și faunei deosebite. În funcție de altitudine întâlnim păduri argintii de fag, conifere (dintre care zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege) și pajiști alpine de culoare verde safir presărate cu flori multicolore (cupe de ghințură, vulturică de stânci, ochiul găinii, campanule alpine, gențiane, smârdar, nu-mă-uita, omag, flori de colț, sângele voinicului). Pe versantul sudic golul alpin capătă un aspect mioritic, fiind acoperit în mare parte de pășuni pline cu turme de oi. Și dacă toate aceste lucruri nu ar fi suficiente tot în sezonul de vară muntele oferă cele mai aromate și gustoase de fructe de pădure (zmeură, mure, afine și merișoare).

Fauna este variată și se remarcă prin prezența a numeroase mamifere (urși bruni, mistreți, jderi, cerbi, căprioare, râși, pisici sălbatice, capre negre, veverițe, vulpi, lupi) și păsări (cinteze, forfecuțe, fluturași de stâncă, mierle, șoricari, cocoși de munte, acvile de munte, ulii, șoimi).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *