Munții Ciucaș
decembrie 6, 2017
The Piatra Mare Mountains
iunie 12, 2018

Munții Piatra Craiului

Despre Piatra Craiului se poate spune pe drept cuvânt că este fără asemuire. Din punct de vedere petrografic acest lanț muntos calcaros se deosebește geologic și geomorfologic de masivele înconjurătoare. Înălțimea sa maximă este atinsă în Vârful La Om sau Piscul Baciului – 2237 m, dar acest lucru nu spune multe despre măreția muntelui. Piatra Craiului este unic între munții noștri, iar acest lucru i-a atras alintul iubitorilor de munte, fiind adesea numit simplu: Craiul, Crăiasa sau Zâna munților. Definitoriu pentru acești munți este creasta singuratică și elegantă, lungă de 25 km. Aceasta este cea mai lungă creastă calcaroasă din Carpați și motivul pentru care mulți au fost vrăjiți de Crai.

Datorită poziționării geografice, depresiunea Țara Bârsei la nord-vest, Culoarul Rucăr-Bran la sud și est și Culoarul Tămaşului (Rucăr-Zărnești) la nord și vest, priveliștea este și ea deosebită.

Munții Piatra Craiului pot fi împărțiți în trei subunități distincte, separate prin limite naturale clare:

  • Piatra Craiului Mică, cu altitudinea maximă de 1816 m, despărțită de restul masivului prin Șaua Curmăturii;
  • Piatra Craiului Mare, cu înălțimea maximă de 2237 m, cuprinsă între Șaua Curmăturii și Șaua Funduri;
  • Pietricica, cu altitudinea de 1764 m, care constituie extinderea sudică a masivului până în bazinul Dâmbovicioarei.

Versantul estic al muntelui, accesibil din orașul Zărnești, este mai împădurit decât versantul vestic și este gazda uneia dintre cele mai cunoscute cabane din Carpați: Cabana Curmătura (altitudine – 1470 m). Cine ajunge aici se poate bucura de atmosfera și căldura locului, dar și de celebrele plăcinte. Tot în partea estică întâlnim cea mai cunoscută peșteră dintre cele 160 ale masivului, Peștera Dâmbovicioarei, ce se remarcă prin formațiunile geologice (Laba de Urs, Cap de Șarpe, Piele de Tigru), dar mai ales prin povestea ieșirii secrete, astupată ulterior de localnici. Tot pe acest versant sunt localizate și Cheile Prăpăstiile Zărneştiului, pe ai căror pereți verticali au fost amenajate trasee de alpinism de diferite dificultăți (cel mai lung are 115 metri) și este, pe bună dreptate, leagănul alpinismului românesc. Pe această parte a muntelui, în interiorul granițelor Parcului Național Piatra Craiului, există două sate ce impresionează prin simplitatea și frumusețea lor: Măgura și Peștera.

Versantul vestic al masivului, privit din Plaiul Foii, dezvăluie și simplilor privitori o bucată din măreția Craiului. Pe acest versant întâlnim forme de relief carstic ca La zăplaz, Cerdacul Stanciului și Moara Dracului.

Pe lângă varietatea pereților și stâncilor de calcar (peșteri, chei, trasee de alpinism, forme de relief carstic), Craiul beneficiază de o floră și o faună pe măsură. Peste 140 de specii de plante sunt ocrotite în perimetrul Parcului National Piatra Craiului. Garofița Pietrei Craiului, Floarea de Colț, Bulbucii, Ghințura, Mușcata de munte, Sângele voinicului, Nemțișorul de munte, Crinii de pădure, Macii galbeni, Bujorul de munte sunt doar câteva dintre acestea. Cea mai valoroasă dintre ele este Garofița Petrei Craiului (Dianthus callizonus), care crește doar pe culmile Pietrei Craiului. Numele său în latină este descrierea perfectă pentru această floare delicată: „garofița cu prea frumoase brâuri”.

Parcul adăpostește și peste 200 de specii de fluturi, peste 21 specii de lilieci și aproximativ 120 de exemplare de capre negre. Aici întâlnim și două specii endemice de păianjeni: Nesticus Constantinescui și Rhagidia Carpatica. Dintre amfibieni și reptile, menționăm viperele, șerpii de casă, gușterul, broasca roșie de munte și buhaiul de baltă.

Cei mai importanți reprezentanți ai păsărilor sunt Acvila de munte, Uliul porumbar, Uliul păsărar, Cocoșul de munte, Bufnița, Codobatura de munte, Aușelul cu cap galben (cea mai mică pasăre din Europa), Pițigoiul de brădet și Cinteza.

Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii țări, peste 40% trăiesc și în masivul Piatra Craiului, printre acestea de dimensiunea mare sau medie sunt: ursul, lupul, vulpea, jderul, mistrețul și râsul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *